În ultimii ani, tulburarea de anxietate generalizată se bucură de o atenție sporită pentru ca au apărut o serie de modele teoretice care abordează trasătura cognitivă a acestei afecțiuni și anume ÎNGRIJORAREA.
Multe persoane par să-și normalizeze problema, descriindu-se ca fiind “îngrijorate din fire” și au o perspectivă ambivalentă asupra acestei situații, pe de o parte consideră că trebuie să se îngrijoreze ca să fie mereu pregătite, iar pe de altă parte își dau seama că îngrijorarea le face rău și că trebuie să înceteze să-și mai facă griji.
Pe lângă îngrijorare, persoanele cu tulburare de anxietate generalizată, pot manifesta și alte simptome, cum ar fi : oboseală, neliniște, iritabilitate, tensiune musculară și insomnie.
Diferența dintre tulburarea de anxietate generalizată și alte tulburări anxioase, este legată de faptul că pacienții cu tulburare de anxietate generalizată, se simt îngrijorați în legătură cu situații extrem de diverse, nu doar legate de anumiți stimuli ori probleme.
Această tulburare se poate instala încă din copilărie și poate dura toată viața, fiind necesar ca persoana afectată să meargă la un specialist, atunci când îi este afectată starea de confort, iar grijile preiau controlul normalității.
Puteți afla dacă suferiți de tulburare de anxietate generalizată în urma unei evaluări psihologice. Dacă aceasta tulburare de anxietate generalizată este confirmată, ea se poate diminua sau poate scade considerabil în intensitate în urma parcurgerii unui program de psihoterapie.
În cazul în care tulburarea de anxietate generalizată este însoțită de alte afectiuni, cum ar fi : tulburare de personalitate, fobie, depresie, etc, este recomandat consult psihiatric.
Câteva metode pentru îmbunătățirea stării psihice atunci când vă confruntați cu tulburarea de anxietate generalizată:
-tehnici de relaxare (relaxarea prin controlul respirației, relaxarea musculara progresivă, autorecompensa -alcătuirea unei liste cu recompense, stabilirea criteriilor pentru oferirea recompenselor, administrarea recompenselor)
-tehnici de tip mindfulness (exersarea observării conștiente a gândurilor și emoțiilor, fară a încerca să le controlați sau să le judecați, astfel încât să înțelegeți faptului că este “doar un gând” și trebuie să vă refocalizați atenția în scopul conștientizării propriei respirații.)
-monitorizarea îngrijorărilor și alocarea unui „timp pentru îngrijorare” (alocati un timp, de exemplu 30 minute pe zi pentru îngrijorare, într-un moment și loc prestabilit, ingrijorările ce apar în cursul zilei sunt notate și reprogramate pentru timpul alocat lor)
-separarea îngrijorărilor productive de cele neproductive (îngrijorări productive: întrebări la care există răspuns, focalizarea asupra unui singur eveniment, acceptarea soluțiilor imperfecte, identificați ce puteți controla si ce nu; îngrijorări neproductive: îngrijorarea pentru întrebări la care nu există răspuns, îngrijorarea pentru o serie de evenimente în lanț, respingerea unei soluții pentru că nu este perfectă, credința că trebuie să vă îngrijorați până când vă veți simți mai puțin anxios sau până când veți reuși să controlați totul)
Primul pas spre vindecare este ACCEPTAREA
Psiholog clinician
Miron Mirela Elena
Adevarat